Mi se pare o idee grozava: peste ani sa-mi amintesc toooate prostiile pe care le-am facut si sa rad de ele( de unele rad si acum - ex. cand am facut karaoke pe "Baby" ) sau sa-mi para rau ca mi-am pierdut timpul
indragostindu-ma de anumite persoane.
As vrea sa fac toate astea impreuna cu prietenele mele ... impreuna cu persoanele care stiu ca ma vor sustine si peste 30-40 de ani .
Totalul afișărilor de pagină
Se afișează postările cu eticheta eu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta eu. Afișați toate postările
joi, 29 septembrie 2011
duminică, 25 septembrie 2011
Amintiri din copilarie
Pentru prima data in cei 15 ani ai mei am citit aceasta carte cap-coada. Mi s-a parut greoaie si plictisitoare in unele secvente, dar nu am putut sa nu ma gandesc la copilarie. N-am de gand sa comentez cartea, nu mi-a placut. In schimb m-am regasit in fiecare sentiment al lui Ion si in fiecare nazbatie a lui Nica.
Da, am facut si eu prostii, am fost naiva si am invatat din greselile mele. Da, eram si eu lenesa si ma luam la tranta cu baietii. Si mama mea era mereu zana cea buna, cu puteri miraculoase, care imi alina fiecare durere si ma certa pentru fiecare nazbatie. Si ma gandesc cat de repede am crescut ! Parca mai ieri alergam de la noua dimineata pana la unsprezece noaptea, nu stateam pe facebook si nu imi invatam la logica.
Si acel spatiu ideal: casa parinteasca, orasul unde ai copilarit, pe care, vrei-nu vrei , stii ca il vei parasi. Stii ca te-ai maturizat si totusi nu vrei sa renunti la micutul Teddy, desi nu mai dormi de mult timp cu el.
Unde este copila cu ochii verzi si cu par castaniu ce chicoteste cand vede tineri sarutandu-se? Ce se urca pe garaje si sare garduri? Unde ai ascuns-o? Unde?
Da, am facut si eu prostii, am fost naiva si am invatat din greselile mele. Da, eram si eu lenesa si ma luam la tranta cu baietii. Si mama mea era mereu zana cea buna, cu puteri miraculoase, care imi alina fiecare durere si ma certa pentru fiecare nazbatie. Si ma gandesc cat de repede am crescut ! Parca mai ieri alergam de la noua dimineata pana la unsprezece noaptea, nu stateam pe facebook si nu imi invatam la logica.
Si acel spatiu ideal: casa parinteasca, orasul unde ai copilarit, pe care, vrei-nu vrei , stii ca il vei parasi. Stii ca te-ai maturizat si totusi nu vrei sa renunti la micutul Teddy, desi nu mai dormi de mult timp cu el.
Unde este copila cu ochii verzi si cu par castaniu ce chicoteste cand vede tineri sarutandu-se? Ce se urca pe garaje si sare garduri? Unde ai ascuns-o? Unde?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)